Capela din măruntaiele sărate ale pământului

de Claudiu Pădurean

|VEZI FOTOGRAFIILE|  |VEZI FILMUL|

Aerul din Ocna Dej este atât de sărat încât un orb ar putea să creadă că este pe malul mării. Numai că marea care acoperea această zonă s-a retras acum câteva milioane de ani. În urma ei a rămas un strat gros de sare. Localnicii îi spun aur alb. Și nu greșesc prea mult. În Antichitate și în Evul Mediu, un râu de aur și de argint s-a scurs în buzunarele celor care exploatau salina. Pe vremea aceea, sarea era deopotrivă un mijloc de a conserva alimentele și un mijloc de a evalua bogăția. Un cal costa un anumit număr de bulgări de sare, iar un porc putea fi schimbat pe un cub de clorură de sodiu. Pe vremea aceea, bulgării de sare erau prețuiți, nu ca acum, când sarea fină este cea mai bună. De atunci, gusturile consumatorilor de sare s-au schimbat. Numai sarea a rămas aceeași. Compactă, albă, ea este deopotrivă o binecuvântare și o primejdie.

AUDIO: reportajul lui Claudiu Pădurean difuzat în emisiunea “Matinal” de luni, 24 ianuarie

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Ocna Dej este o suburbie a orașului Dej care trăiește, practic, în jurul minei de sare. Dacă un istoric din Antichitate spunea că grecii s-au așezat ca broaștele în jurul unui lac, cu referire la Marea colonizare greacă, la Ocna Dej, comunitatea a fost cosntruită în jurul unei găuri în pământ. În această comunitate, principala ocupație este mineritul, iar sute de familii trăiesc cu ajutorul banilor pe care îi primesc angajații Salinei. Minerii lucrează în patru schimburi de câte șase ore, pentru a scoate sarea pe care o așteaptă tirurile care formează o coadă de câțiva kilometri pe drumul secundar care duce spre salină. Câteodată, șoferii au de așteptat câte 48 de ore înainte de a putea încărca tirurile cu sarea albă de la Dej. Minerii spun că s-au obișnuit cu primejdia pe care o presupune munca în subteran și că, din momentul în care și-au ales această meserie, au decis să nu se mai teamă. Oamenii au chipuri uscate și dure, care par cioplite în granit, care însă se însuflețesc, ca iluminate de un soare straniu atunci când vorbesc despre sare și despre mină. Ei folosesc un limbaj codificat, inaccesibil celor inițiați, despre săli copturite, dar și despre responsabilitatea pe care o are fiecare miner față de colegii săi.

AUDIO: reportajul lui Claudiu Pădurean difuzat în emisiunea “România, împreună” de luni, 24 ianuarie

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Pe termen lung, cea mai mare amenințare pentru Ocna Dej vine de sub pământ. Geologii de la Universitatea Babeș-Bolyai spun că întotdeauna există pericolul ca apa din pânza freatică să inunde mina. Deja, au apărut unele izvoare subterane, a căror apă este pompată cale de doi kilometri, până la ieșirea din salină. Pentru a reduce la minim riscul inundării, conducerea Salinei Dej a abandonat vechea mină, cu galerii săpate acum câteva sute de ani de muncitorii din Evul Mediu, și a deschis, în anul 1978, o nouă salină. Este vorba de Salina Transilvania, amenajată după principii moderne, spune directorul tehnic al minei, Ovidiu Moldovan.

De câțiva ani, autoritățile fac eforturi pentru a schimba caracterul monoindustrial al comunității. Însă tot sarea rămâne principala resursă folosită în această schimbare. În zona Toroc, autoritățile au deschis, cu ajutorul unei finanțări europene, un modern parc balnear care include două lacuri sărate și care a strâns în doar câteva luni din anul 2010, peste 100.000 de turiști. Cu ajutorul acestei investiții, Ocna Dej se transformă încet-încet dintr-o așezare minerească într-o stațiune cochetă.

Turiștii care își fac o programare prealabilă au și șansa de a vizita Mina de Sare Transilvania, care ascunde în adâncuri adevărate comori. Pe lângă terenuri subterane de fotbal, baschet, tenis sau handbal, salina are și o bijuterie sculptată în sare. Este vorba de o capelă, la care turiștii pot ajunge după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, închis din loc în loc cu uși electrice. Capela subterană are vitalii, iconostas în stil ardelenesc și decorațiuni sculptate în sare de către un fost miner, iluminate feeric. Vizitatorii capelei sunt impresionați de acest lăcaș de cult mai puțin obișnuit.

Exploatarea sării de la Dej datează de pe vremea Imperiului Roman. Iar localnicii spun că o sare mai bună decât a lor nu se află niciunde în România.

AUDIO: reportajul lui Claudiu Pădurean difuzat în emisiunea “Obiectiv, România” de luni, 24 ianuarie

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.