Apa uneşte oameni şi aşezări

de Cristina Moise

Audio clip: Adobe Flash Player (cel putin versiunea 9) este necesara pentru a asculta acest fisier. Descarca cea mai noua versiune aici. De asemenea, trebuie ca JavaScript sa fie functional in acest browser.

Cea mai urata zi pe care putea Dumnezeu sa le-o ofere oamenilor din aceasta parte de tara ! Frig, apoi cald, ploua puternic, apoi mocaneste, iar puternic si se slabesc baierile din nou.

Peste tot e cu adevarat apa. Parca au cerut apa ca muresenii, potrivit unui banc popular despre echipa de fotbal din zona, banc ce spune ca la inundatiile din anii ’70, maghiarii din Mures au pierdut rabdarea si au zis : Pai, nu strigau ei Hai, Mures ! Hai, Mures ! Mures le-a dat Domnul ! Si zona a fost inundata.

Ziua asta a doua avea sa fie cea mai confuza din cauza vremii. Cu cizmele mele numarul 42 alocate din fondul de urgenta al Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Buzau de prim adjunctul col. Dan Manciulea, am pornit la intors apele pe toate fatedele astfel incat sa-mi iasa adevarul. Lucian, soferul se uita lung, mai lasa geamul. Gina Bahor a amutit si va spun ca nu-i tace gura 10 secunde una dupa alta.

Sendreni si raul Mălina. Un rau la un lat de mana sub pod. Nici un lat. Astept intrarea pe post. Inainte Suceava si Botosani si imi aduc aminte de baieti, Ioan, Stefan si Ilie care au trait un necaz diferit de ce vad eu aici.

Acolo a fost vaietul oamenilor, aici urla digurile aproape a neputinta, iar oamenii se resemneaza in fata unor ape care bat din trei parti : Siretul, Dunarea si Prutul.

Cautam cu ochii spre Movileni, un sat linistit de apa care vine de sus si nu pe Siret la vale.

Ploaia asta pacatoasa a ascuns oamenii. Gasim cu greu cativa oameni pe care sa-i intrebam de viata in general. Ce cote mai au apele din zona si cati saci a pus fiecare pe digul de aproape jumatate de km numai cat sa apere satul de Siret.

Pelerinele, cizmele si papucii din plastic

Digul, utilaje in apa si oameni care supravegheaza apa Siretul.

Curti spalate partial de suvoaie, oamenii care inca mai au ceva de spus.

Cat de mult au muncit ei, vreo sapte-opt-zece sateni, la dig. Pentru prima data am aflat in astfel de zone inundate despre oameni care si-au luat concediu fara plata pentru a da o mana de ajutor celor care vor sa-i salveze casa de la apele ravasite. Sandu Gheorghiu este oricum celebru pentru ca a avut curajul sa-i dea primului ministru Emil Boc ideea despre care se spune ca asalvat orasul Galati de la dezastrul apelor.

Acasa la el, mama si sotia. Povestesc despre cateva valuri de inundatii care le tot spala casa din 1969. Despre Sandu spun ca munceste unde primeste comanda si ca impreuna cu un vecin mutat in Sendreni in 2007 au pus la cale nu numai expunerea in fata primului ministru, ci si asaltul impotriva Siretului dezlantuit. Cu un ATV, apoi cu caruta pana nu au mai facut fata caii si la final ei in rolul animalelor care au impins pe dig atelajul incarcat cu saci cu nisip.

Efortul lor de zile intregi a fost mai apoi dublat de baimarenii cu digurile modulare. Asa ca spaima de ape a trecut.

Dar la anul ?

Pai si atunci unde gasim raspunsul. Paul Cristea este un primar ca la carte, fara a adue osanale unui primar, caci omului astuia chiar ii pasa.Semn ca sambata dimineata e la primarie. A fost, desgur, pe malul Siretului sa-i vada intentiile.

E calm.

Dar a lasat in urma lui un dig fisurat, o firma cu activitatea suspendata pentru ca are utilajele in apa si vreo suta de case peste care apa se poate revarsa daca se supara iar Siretul.

Sa ne linistim si noi. Caci la Sendreni e o liniste de sarbatoare religioasa.

GALERIE FOTO: inundaţiile din Galaţi (fotografii de Cristina Moise)