Transcriere realizată de Agenţia de Presă RADOR

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (22 aprilie, ora 17:10)

“Reporter special 2009″ poposeşte la Bârzava, unde localnicii trăiesc de câteva zeci de ani cu spaima cancerului şi a altor efecte letale generate de o radioactivitate crescută. În preajma minei dezafectate de uraniu au murit de cancer mai mulţi oameni în ultimii ani, iar unele gospodării au rămas părăsite din această cauză. Reporterii speciali Ioan Suciu şi Dorin Corpade şi-au propus, în reportajul-anchetă realizat de ei, aflarea adevărului despre această ameninţare ce planează continuu asupra localităţii, dar, mai ales, asupra locuitorilor ei.

Reporter: De ani buni se vorbeşte despre comuna Bârzava ca despre un Cernobîl al Aradului, din cauza unei mine de uraniu şi a unor halde cu steril radioactiv. Cancerul şi-a făcut intrarea triumfală în zonă. De-a lungul timpului au murit mai mulţi oameni, unii chiar în floarea vârstei. Situată pe valea râului Mureş, pe drumul european E68, ce face legătura între municipiile Arad şi Deva, Bârzava este o aşezare pitorească, înconjurată de dealuri împădurite. Are peste 3.000 de locuitori în cele opt sate aparţinătoare, iar 1.000 dintre aceştia locuiesc în satul centru de comună Bârzava. Din nefericire însă, această aşezare, cu toată poziţia ei avantajoasă, este ocolită de investitori şi turişti, dar nu şi de boli.

-: Suntem bolnavi, bărbatul meu e bolnav de o boală, nu ştiu ce este, că doctorii habar nu au, se mai poate trata, nu se mai poate… Toţi sunt bolnavi, să ştiţi. Acolo unde este aia cu uraniu, câteva persoane au murit tot de cancer. Cancer la ficat, cancer la la plămâni, mai ştiu eu cum, dar cam asta-i situaţia.

-: Orice radiaţie afectează pe oricine: şi copilul, şi omul adult, şi bătrânul. Este clar că nu este un mediu propice sau bun.

-: Absolut aproape în toată casa este cancer. Toţi sfârşesc cu această boală.

-: Sunt o grămadă…, tineri mor, tineri, mai ales tineri la 40 şi sub 40 de ani au fost care au murit. Limita de viaţă a scăzut de când s-a deschis mina practic. Reporter: Localnicii trăiesc de câţiva zeci de ani cu spaima cancerului şi a altor efecte letale generate de o radioactivitate crescută. În preajma minei au murit de cancer mai mulţi oameni în ultimii ani, iar unele gospodării au rămas părăsite din această cauză.

-: Mulţi au rămas fără dantură, le-a căzut părul… Şi alte probleme care au fost cauzate de radioactivitate. Taică-meu la 52 de ani a murit, vecinul meu de acolo la 40 şi ceva, dincolo iară la 40 şi ceva de ani, vecini…

-: Cum stau cu dantura, în primul rând, că acolo se vede radioactivitatea. Din ceea ce ştiu şi eu şi ce am învăţat la şcoală – dantura şi părul.

Reporter: În localitate, la mai puţin de 3 km pe drumul european, se află o fostă mină de uraniu într-o stare precară de conservare. Mina a fost exploatată de sovietici între 1964 şi 1968, anul în care au părăsit-o de nevoie, fără a realiza însă lucrările de conservare şi închidere corespunzătoare, situaţie care s-a perpetuat cu unele excepţii până în prezent.

-: Limita de viaţă a scăzut de când s-a deschis mina, practic; până atunci au fost oameni bătrâni, oameni în vârstă până la 90 de ani au trăit, poate şi peste, dar de atunci a început, s-a văzut efectul. Prima care a murit – a murit bucătăreasa minerilor, o vecină de aici. A fost bucătăreasă, aici, la mineri, şi a murit de tânără, destul de tânără.

Reporter: Măsurătorile efectuate în zonă pentru a stabili gradul de radioactivitate sunt contradictorii. După unele surse universitare, nivelul radiaţiilor este mare, iar după alte măsurători valorile radioactivităţii s-ar afla în limite admisibile. Iată ce spune Gheorghe Stepănescu, secretarul comunei Bârzava:

Gheorghe Stepănescu: S-au făcut în mai multe rânduri măsurători, dar specialiştii ziceau că e în limitele admise. Sunt convins că se păstrează o tăcere în legătură cu limitele reale.

Reporter: Surprinşi de această informaţie, am încercat să aflăm o părere autorizată din partea celor de la Protecţia Mediului din Arad.

Dana Dănoiu, director: Impactul asupra mediului haldei de steril din localitatea Bârzava se manifestă prin mai multe căi: iradiere externă a persoanelor care trec sau staţionează pe haldă, iradiere internă prin inhalare aer, atmosferă contaminată cu praf provenit de pe halda respectivă şi radon provenit din haldă sau consumul de alimente contaminate prin depunerea prafului şi încorporare prin rădăcină. În urma măsurătorilor s-a identificat existenţa unui radionuclism provenit din seria uraniului. Concentraţia acestor elemente în materialul din haldă depăşeşte semnificativ, aproximativ cu două ordine de mărime pe haldă, valorile de referinţă. Riscul radiologic provenind de la iradierea externă este nesemnificativ pentru un adult, dar în cazul copiilor trebuie să se ţină cont de acest risc. Pentru un adult care trece în zona haldei de steril datorită activităţii zilnice iradierea externă reprezintă o creştere de 3% faţă de valoarea în limite normale. Joaca copiilor în zona haldei va creşte iradierea externă, ceea ce reprezintă o creştere cu aproximativ 28%. În condiţiile actuale, riscul radiologic generat de haldă nu se poate spune că este complet nesemnificativ.

Reporter: Din nefericire, însă, în funcţie de aceste constatări se împart şi părerile localnicilor. La unii starea de spirit este vecină cu spaima.

-: Spune că au murit o grămadă de oameni din cauza apei, aşa s-a spus, că ăla a căpătat cancer. Şi către noi au spus: cum de am cumpărat aici, când am cumpărat. Toată lumea spune că e nu ştiu ce uraniu în ea şi tot au venit aici şi s-au luat probe din fântâni cu apă şi zice că e atacatoare. Nu ne-a mai venit nici un rezultat. Au spus că merge la Bucureşti. Noi am cumpărat casa aici, nu am ştiut, până când au auzit la urmă ce se întâmplă aici. Dacă îmi este frică, unde să merg? Ori îmi este frică, ori nu îmi este frică, unde să mai merg?

Reporter: Părerea unui alt locuitor, cu indiferenţa şi optimismul exagerate.

-: Totul este normal, nu e nimic deosebit.

Reporter: Ce este mai grav – apare şi o a treia categorie, şi anume blazarea, la cei care au tras nădejde de-a lungul anilor că prin măsurile de ecologizare ar putea fi diminuate sau chiar înlăturate efectele poluării solului, apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice, precum şi a aerului. Halda stearpă de minereu de uraniu a fost mereu în atenţia fostului primar de Bârzava, Adinel Popovici.

Adinel Popovici: Toate guvernele care au fost s-au perindat, toate ne-au promis. Ştiţi, înainte de alegeri toată lumea promite: vom face bani din piatră seacă şi din bou vom face vacă. Dar nu s-a făcut.

Reporter: Este o problemă aici, la Bârzava, sau nu?

Adinel Popovici: Este problemă. Dacă se ia la starea civilă mortalitatea de cancer într-o zonă de 200 de metri, 500 de metri, mortalitatea de cancer, neoplasm diagnosticat e de circa 90% mortalitatea în ultimii 20, 30 de ani, lângă mina de uraniu. E o problemă foarte, foarte dureroasă. Mă mir că nu se iau măsuri nici acum.

Reporter: Mina de uraniu din Bârzava este cel mai mare duşman al locuitorilor – spune fostul primar în legislatura 2004 – 2008, Nicolae Jimon.

Nicolae Jimon: Eu am considerat mina din Bârzava cel mai mare duşman al locuitorilor acestei părţi din ţară. Foarte mulţi au murit de cancer, mor în continuare de cancer, animalele au malformaţii şi de acolo pleacă pe vale peste tot. Cel puţin la ferma mea am avut constant, am avut malformaţii la porci, la vaci, la găini, au tot felul de părţi crescute mai mari sau cu picioare sucite sau la altele a apărut cancer. Toată lumea suferă, şi animalele, şi oamenii, din cauza minei din Bârzava. Şi să nu uităm că şi vântul şi ploaia mişcă totul de pe haldă şi este normal să împrăştie radiaţiile peste tot. Am aşteptat mult mai mult de la guvern, dar am constatat o închidere a lor, chiar au ascuns aceste fapte. De ce? Fiindcă am constatat că multe lucruri nu sunt aşa cum se spune adevărat şi rezultatul se vede în faptul că majoritatea lumii care decedează decedează din cauza cancerului. Realizator: Fără nici o măsură de precauţie, mina a fost săpată între casele bârzăvenilor, exact pe malul râului.

Reporter: Fără nici o măsură de precauţie, mina a fost săpată între casele bârzăvenilor, exact pe malul râului. Când plouă, apa de pe movila de deşeuri se scurge direct în râu, care este locul de joacă preferat al copiilor, pe timp de vară şi să nu uităm că aceştia sunt cei mai expuşi, aici, la radiaţii. Riscul radiologic pentru un copil care se joacă în preajma haldei de steril şi, firesc, în apa Bârzavei, în aval de zona respectivă, este mai mare cu 28%.

Reporter: Denisa, vara, mergi tu la baie în Bârzava? Dar din colegii, din cunoştinţele tale, merg să facă baie acolo? -: Merg. Reporter: Nu v-au spus părinţii că nu e bine? -: Au spus. Reporter: Ce v-au spus? -: Au spus să nu mergem acolo. Reporter: De ce? -: Nu ne lasă. Reporter: Voi aţi fost? -: Mai demult. Reporter: Şi când mergi? Vara? -: Da. Reporter: Cu cine? -: Cu mami, când merge pe vale, la stână. Reporter: Mergeţi vara? Faceţi baie pe Valea Bârzavei? -: Da, ne strângem acolo vreo 20 să ne bălăcim. Reporter: Părinţii voştri v-au spus că e voie sau nu-i voie să mergeţi să faceţi baie acolo? -: Au spus de multe ori, dar cine îi ascultă? Reporter: Dar de ce v-au spus că nu e voie să mergeţi să faceţi baie? -: Cică că faci bube şi nu ştiu ce prostii. Reporter: Tu? -: Eu zic că e bine să mergi vara la baie. Reporter: Părinţii au spus că e voie? -: Nu au zis nimic. Reporter: Nu-i interesează? -: Ba îi interesează, dar vara, când e cald, mergem. Reporter: Nu v-au spus că pe acolo trece acel râu pe lângă halda de steril radioactiv? -: Nu ne-au zis nimic. Reporter: Dar aţi auzit de treaba asta? -: Niciodată. Acolo, pe vale, e o mină. Reporter: Ce ai auzit despre asta? -: Că mai sus este o gaură şi, dacă te duci acolo, mori. -: Hai în clasă, unul să nu mai văd aici. Reporter: V-a surprins această reacţie a unui cadru didactic, când a sesizat că stăm de vorbă cu copiii, în curtea şcolii? Alături de părinţi, şi ei sunt răspunzători de comportamentul copiilor, chiar de educaţia lor ecologică. Sunteţi cadru didactic, aici, la şcoală? -: Da, sunt învăţătoare.

Reporter: Ştiu copiii că nu au voie să facă baie în apa Bârzavei?

-: Probabil că ştiu, unii sunt informaţi, alţii mai puţin informaţi, dar şi noi făceam baie pe vremea aceea în vale şi suntem încă întregi şi nevătămaţi.

Reporter: Aşa, la orele dvs sau când vă aduceţi aminte, le spuneţi copiilor că nu au voie să meargă acolo?

-: Păi, noi informăm copiii, în general, la ore, nu numai eu, ca învăţătoare, ci şi ceilalţi ca şi mine.

Reporter: Alături de copii şi de turişti, în Bârzava se bălăcesc raţele şi gâştele localnicilor, iar vacile beau apă tot de acolo. Apa din mină ajunge şi în pânza freatică, lucru care îi face pe oameni să creadă că apa din fântânile lor nu e tocmai sănătoasă, deşi are gust bun. Nu au de ales, deoarece la nivelul localităţii nu există o reţea de apă potabilă. E curată apa?

-: E curată, eu ştiu, altă lume zice că e cu probleme, că am avut mină de uraniu şi că e periculoasă. Spălăm vase, spălăm haine, spălăm tot.

Reporter: Contrariaţi de unele lucruri şi chiar de ciudăţenii întâlnite în comuna Bârzava, am vrut să aflăm mai multe despre starea de sănătate a oamenilor şi cauzele deceselor acestora. Doctorul Otilia Petrilă a fost categorică.

Otilia Petrilă: Isteriile astea în masă s-au terminat, deci ce s-a putut dovedi statistic, ştiinţific, că uraniul dă două boli mari şi urâte, un cancer pulmonar şi cancer renal, şi că au murit ei de pancreas sau de altceva, că-s beţivi. Este clar, s-au făcut măsurători în jurul minei, care nu este izolată corespunzător şi asta sigur că radiaţia probabil că este crescută.

Reporter: Este periculos cu 28% pentru copii depăşire sau nu, în opinia dvs.?

Otilia Petrilă: Este periculos pentru oricine. Este depăşit, deci, dacă e trecut de normal, automat, dacă nu ar fi probleme, nu s-ar stabili limite, cât este, aşa este bine.

Reporter: Ca urmare a acestor depăşiri, pot să apară probleme la copii, cancere şi alte boli de genul acesta? Otilia Petrilă: Pot să apară peste 50 de ani, poate…, cine mai face statistica? Eu, nu.

Reporter: Am întâlnit şi supravieţuitori. Unii dintre cei care au lucrat în mina de uraniu de la Bârzava, ca Radu Trăuşan şi Constantin Stuparu. Pentru ei, viaţa în mină a fost un coşmar.

-: Adevărul e că noi suntem obişnuiţi cu zona. Omul care, unde a fost cea mai mare radiaţie, a trăit 90 de ani bine-mersi, dar restul de pe partea asta şi 3-4 familii din stânga râului, media – 50.

Reporter: Cum a fost munca în mină? -: Căram minereu cu roaba, o sanie /…/ cu aer comprimat şi de acolo încărcam vagoanele, cu mâinile şi cu capul. Când nu mai aveai putere în mâini, împingeai cu capul, împingeai cum împinge boul; până la gura puţului. De acolo o băgai în colivie şi … Cancerul ne-a doborât. Şi eu am cancer. Pe mine. Îl simt. Dar nu se manifestă. Dacă trăiesc bine, nu are putere să te învingă. Când ai slăbit mâncarea, cum te-a pus jos.

Reporter: Părinte Gheorghe Bândea, şi-au povestit mulţi localnici temerile lor? Gheorghe Bândea: Toată Valea Mureşului este radioactivă. Noi am avut aici o mină, am avut depozitat un steril şi, cu siguranţă, a fost mai nociv pentru populaţie. Avem în fiecare an în jur de 14-15 înmormântări. Sunt multe cazuri de cancer, într-adevăr, dar sunt şi cazuri de persoane care au trăit 96 de ani chiar lângă halda de…, lângă steril.

Reporter: La Bârzava au fost iniţiate unele măsuri de ecologizare a zonei, cum ar fi anveloparea uneia din haldele de steril radioactiv.

-: Nu a avut nici un efect. Dimpotrivă, ultima izolaţie este deja distrusă, nu ştiu din ce cauză, dar are mai multe izolaţii, peste care e pusă o izolaţie specială, şi ca să nu alunece pământul, e special făcută respectiva ca o plasă, dar parcă s-a degradat şi asta, nu ştiu ce…, s-a mâncat. Pur şi simplu s-a descompus.

-: Părerea mea e că e o încercare de a o izola sau de a se face că izolează, că nu se poate.

Reporter: Transferarea sterilului din cea de a doua haldă s-a făcut şi de o unitate de prelucrare a reziduurilor radioactive din zona Făgăraşului, acţiune cu efect la fel de nociv asupra locuitorilor şi a mediului.

-: Aveai impresia că nu ai suficient aer şi parcă, aşa, o agitaţie neexplicabilă şi o moleşeală.

Reporter: Actualul primar al comunei Bârzava, Gabriel Faur, este hotărât să ajungă până la Bruxelles, dacă situaţia nu va fi rezolvată.

Gabriel Faur: De când eram mic, tot povestea asta o auzeam cu mina de uraniu şi cu mortalităţile cauzate de la mina de uraniu. Am auzit de la foştii primari că s-au făcut măsurători; în cadrul primăriei nu există nici un rezultat. Sau probabil că voit nu s-au lăsat. Probabil, să nu sperie populaţia, şi aşa destul de speriată.

Reporter: După mii de kilometri şi zeci de ore de înregistrări audio şi video, reporterii speciali Dorin Corpade şi Ioan Suciu au ajuns şi la cei răspunzători de închiderea şi ecologizarea fostelor exploatări uranifere, respectiv la Ministerul Economiei. De la secretarul de stat Alexandru Pătruţ, am aflat că pericolul este nesemnificativ şi numai cine va sta efectiv un an pe halda de steril de la Bârzava va fi afectat de radiaţii. Tot de la domnia sa am aflat că în urma incapsulării uneia din haldele de steril de la Bârzava radiaţia a scăzut pe haldă de şase ori. Întrebarea care rămâne este: de unde a scăzut de şase ori dacă pericolul radiaţiilor la Bârzava este nesemnificativ?

ASCULTĂ AICI REACŢIILE AUTORITĂŢILOR