Transcriere realizată de Agenţia de Presă RADOR

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6 mai, ora 17:08) – Emisiunea: “Obiectiv, România!” – Realizator: Daniela Mihai-Soare
Realizator: Mii de izvoare, bogăţie la marginea drumului, sănătate din inima pământului şi o mare aşteptare, un drum de zece milioane de euro al apelor minerale din cele două cele mai frumoase judeţe ale României, Covasna şi Harghita. Aceste judeţe au fost unite de o aşezare geografică şi bogăţii naturale, iar acum de un proiect care poate duce la renaşterea turismului şi a economiei în această zonă. Un reportaj de Cristina Moise şi Oana Negrea.
-: Un izvor de apă minerală poate fi asemuit, fără să gresim, cu o fiinţă vie.
Reporter: Covsana şi Harghita – un judeţ în formă de inimă, cel mai mic din România, şi un altul dominat de cei mai curati munţi din ţară, judeţe unite prin aşezare geografică şi în 2009, printr-un drum comun al apelor minerale, principala bogăţie a zonei, exploatată doar 20% din potenţial, o bogăţie seculară din care localnicii au trăit de-a lungul timpului.
-: Aţi putea să luaţi un interviu de la un om care aduce apă minerală săptămânal de aici, de la izvoarele astea. Vine cu bicicleta bătrânul, cu două sacoşe mari, pline cu flacoane. De când îmi amintesc eu, de 40 de ani, tot din apa asta a băut. Are vreo 85 de ani. Şi astăzi poate ne întâlnim undeva pe aici, cu el.
Reporter: Şi acum, în Paradisul Borvizelor, este apă minerală la orice pas.
-: Aproape în toate fântânile sunt ape minerale.
Reporter: Şi cer oamenii bani, dacă vrei să iei de-acolo?
-: Nu, doamnă, nu.
-: Am captat 600 de izvoare.
Reporter: Am pornit pe drumul apelor minerale din Covsana şi Harghita cu câteva zile înainte ca specialiştii să-şi intre în drepturi şi să dea ei start, cu bani europeni, unui drum al apelor minerale din această parte a României. De ce un drum al apelor minerale?
-: Ideea cred că s-a născut în anul 2004. Cam o treime din resursele de apă minerală de pe teritoriul României se află în judeţul nostru.
Reporter: În 18 luni, localităţile Belin, Malnaş, Vâlcele, Olteni, Şugaş-Băi, Sfântu Gheorghe, Mărtănuş şi Bixad, din judeţul Covasna, şi Borsec, Tuşnad, Jigodin, Homorod şi Remetea, din judeţul Harghita, ar trebui să reintre în circuitul turistic naţional cu drumuri bune, izvoare amenajate şi clădiri modernizate. Numai că zece milioane de euro pentru un adevărat drum al apelor minerale este o sumă mică. Toma Sandor, preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, ne ajută să calculăm.
Reporter: Cât costă refacerea unui kilometru de drum judeţean?
Toma Sandor: Asta depinde de ce tip de refacere; între două sute şi trei sute de mii de euro.
Reporter: Mulţumesc pentru răspuns. Ceea ce înseamnă că zece milioane de euro, pentru atât de multe localităţi, cu atât de multe izvoare …
Toma Sandor: Zece milioane de euro pentru cele două judeţe: opt localităţi din judeţul Covasna, ceea ce înseamnă 5,4 milioane de euro, şi restul de 4,5 pentru judeţul Harghita.
Reporter: Fost şef al ANTREC România, actual primar al comunei Turia şi investitor în turismul din Balvanyos, Daragus Attila are un mare of. Zona sa arămas în afara drumului apelor minerale.
Daragus Attila: Noi am vrut să fim în proiectul acesta. Dar eu credeam că va fi un proiect gândit cu cap. Şi de fapt, dacă pleci din Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna, faci o cursă frumos Covasna, după aceea vii Târgu Secuiesc, pe la /…/, Turia, Balvanyos, Bixad, Malnaş, înapoi. Acesta era un tur al judeţului, al apelor minerale. Acum nu-i aşa.
Reporter: Nici oraşul Covasna nu este cuprins în proiect. Răspunsul este aproape clar.
Toma Sandor: Pentru staţiunea de interes naţional existau alte posibilităţi de finanţare, de care a şi profitat Covasna.
Reporter: Aşa că va fi un drum al apelor minerale deja apreciat ca fiind haotic, decis din punct de vedere turistic.
Daragus Attila: Noi nu avem o bucată de şosea bună în judeţ.
Reporter: Pentru că banii pentru drumul apelor minerale sunt puţini, autorităţile caută şi alte proiecte de refacere a staţiunilor balneare, iar Antal Arpad a semnat recent pentru cumpărarea unor clădiri din Şugaş-Băi.
-: Îmi trebuie pentru mâncare, pentru băut.
Reporter: Eu nu cunosc dacă este bună sau nu.
-: Foarte bună.
Reporter: Ce simţiţi când beţi apa asta acasă?
-: Apă minerală.
Reporter: Dar face bine la stomac sau …
-: Cum să nu, şi la sănătate.
Reporter: Dar merge şi cu vin sau numai dacă o bei?
-: Şi cu vin.
Reporter: Şi dacă o puneţi la gulaş sau la ciorbă, are gustul mai bun?
-: Asta nu ştiu.
Reporter: Cum se numeşte izvorul acesta?
-: Elisabeta. Au fost mai multe aici, dar …
Reporter: Am auzit că se stă la coadă la izvorul acesta.
-: Ca la moară. Gustaţi să vedeţi ce bun este.
Reporter: Am gustat-o, da, este foarte bună.
-: Se păstrează dacă băgaţi sare de lămâie în ea.
Reporter: Pe drumul borvizelor, intrarea în această staţiune este deja asigurată de o patrulă verde, care te taxează cu trei lei, bani pentru salubrizarea acestui loc de agrement. Ce este în Şugaş-Băi?
-: O staţiune la şapte kilometri, cu ape minerale, cu vile, pensiuni, iarna teleschi.
Reporter: Situaţia se repetă şi în Turia, şi în Balvanyos, dar aceste mici staţiuni nu sunt o prioritate pentru autorităţi. Există şi o explicaţie.
Klary Klaslo: Ţinta tursimului balnear nu mai reprezintă aceste mici staţiuni.
Reporter: Concluzia?
-: Nu ajunge să ai apă minerală dacă nu ai drumuri şi nu ai baze de tratament unde te poţi folosi de aceste ape.
Reporter: Adevărata concluzie vine însă de la oamenii prin curtea cărora trec izvoarele cu apă minerală.
-: În satul nostru, dacă sunt trei fântâni cu apă dulce, este miracol mare. Fiecare fântână are apă minerală, dar cu gust diferit.
Reporter: Cu o mie, după alţii doar 600 de izvoare de apă minerală, Covasna apare ca unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară, cu buget mic şi investori puţini. Rosner Herman, preşedinte al Camerei de Comerţ Covansa, vede prin ochii fostului jurnalist: acest proiect nu este suficient.
Rosner Herman: Este o mică piesă într-un puzzle care necesită investiţii foarte mari de infrastructură: un aeroport la Braşov, autostradă de perspectivă îndelungată, atragerea investitorilor în acest domeniu….
Reporter: Ion Minulescu şi Ciprian Porumbescu, iar acum, tânărul violonist Fazekas Csaba s-au inspirat la gura izvoarelor cu apă minerală, iar boierimea vest-europeană s-a tratat de diferite boli în staţiunile din Covsana şi Harghita. Acum, Paradisul Borvizelor este în paragină. Apa izvorăşte printre resturi vegetale şi alimentare lăsate de turişti. Covsana este cunoscută mai ales pentru cultivarea cartofului şi pentru pantalonii confecţionaţi aici.
-: Noi am iniţiat aşa-numitul brand Judeţul Covasna – “Valea pantalonilor”. Avem cele mai multe fabrici de confecţii care lucrează în lohn, în principal pentru piaţa vest-germană.
Reporter: Lăsăm partea economică şi-i dăm crezare primarului din Sfântu Gheorghe.
Antal Arpad: Turismul carea fost distrus în anii precedenţi, este un turism care practic ar putea să dea de muncă pentru cel puţin jumătate dintre locuitorii acestui ţinut.
Reporter: Pe covăsneni şi harghiteni, apa minerală îi uneşte de sute de ani. Împreună au lucrat la fabrici celebre. Bună ziua, sunteţi din zonă?
-: Da, din Covasna sunt.
Reporter: Dar dumneavoastră de ce nu luaţi de la Covasna apă şi luaţi de aici? Este mai bună asta?
-: Este mai bună un pic asta .
Reporter: Aici scrie Mathilde.
-: Da.
Reporter: Prima apă din Harghita.
-: Da.
Reporter: Domnitorul tuturor borvizelor.
Reporter: Da.
Reporter: La Harghita, drumul apelor minerale trece şi prin Tuşnad, localitate cu izvoare spectaculoase.
-: Multe izvoare sunt.
Reporter: Unde?
-: Spre moară, la Făgădău; în centru, unde este policlinica, două izvoare; aici, jos nu este apă minerală izvor, apă plată.
Reporter: Este atât de preţioasă apa asta, încât la Tuşnad i s-a deschis un muzeu. Spuneţi-mi, unde este Muzeul Apelor Minerale?
-: Mai trebuie să mergeţi vreo 12 kilometri; chiar la şosea este.
Reporter: La 82 de ani, Margit Janosi primeşte cu drag turiştii.
Margit Janoşi: Păstrăm aici să vadă lumea şi copiii… A băgat apă minerală în butoi de lemn…
Dar nu a fost bine că a făcut aşa şi a stricat apa minerală /…/.
Reporter: Şi nu a mai fost apă minerală. A fost apă simplă.
Margit Janosi: Da.
Reporter: Prima dată, oamenii cărau apă minerală cu ulciorul de pământ.
Margit Janosi: Da, şi pe urmă cu sticlele.
Reporter: Acesta a fost începutul îmbutelierii apei minerale. Între timp, oamenii au cărat apa minerală cu sania trasă de câini ori au inventat o ramă de spălat sticle mai modernă. Margit bea apă minerală din izvorul din faţa muzeului, pentru că ştie clar la ce îi foloseşte. Poate să ia oricine apă de acolo.
Margit Janosi: Duce şi la Bucureşti. Vine cu camionul şi bagă în sac 10-15 butelii din astea şi le bagă în pivniţă. O lună stau. Şi aici nicăieri nu este boală
Reporter: De gât.
- -: Şi mereu beau. Şi la mine a fost aşa, boală. Şi când am început să beau …
Reporter: A dispărut boala la gât…
- -: Da.
Reporter: Izvoare cu apă minerală sunt peste tot, chiar şi fântânile tot izvoare sunt.
Fântână cu apă minerală?
- -: Îhî. Mă duc să vă aduc un pahar.
Reporter: Apă minerală în fântână?
- -: Da. Ce ziceţi? Apă minerală?
Reporter: Păi…
Reporter: Peste tot …
Reporter: Ce fac cu apa? Mi-e milă s-o arunc?
- -: Mai am o fântână întreagă aici.
- -: /…/
- -: Nu, că ăsta trebuie să-l păstrăm pentru muzeu. /…/
Reporter: Dar ce înseamnă apa minerală? Geologul Zoltan Kiss Gyorgy:
Zoltan Kiss Gyorgy: Curbura Carpaţilor este o zonă extrem de labilă. Aici se întâlnesc trei plăci tectonice, care sunt în adâncime. Este plin cu falii structurale adânci, prin care ajunge la suprafaţă bioxidul de carbon din burta Pământului, un gaz tânăr, care n-a mai văzut suprafaţa. Venind sus, se răceşte. Se întâlneşte în drumul lui cu ape reci, dulci, se amestecă, primeşte o calitate de dizolvare mai mare şi începe să dizolve diferite săruri minerale din structura geologică, litologică, venind în sus. Şi când ajung la suprafaţă este apă de calitate, cu 2.500-3.000 mg bioxid de carbon/litru şi fel de fel de substanţe.
Reporter: Bune pentru cap, ochi, oase, de linişte sau pentru picioare. Izvoarele de apă minerală îmbracă Covasna şi Harghita în aur.
Zoltan Kiss Gyorgy: Majoritatea sunt ape acidulate, cu bioxid de carbon şi cu o radioactivitate naturală destul de ridicată. Sunt mai tămăduitoare, mai bune. O parte din izvoarele de la noi sunt ape dulci, sulfuroase, sulfatate, pentru îmbăiere, pentru bolile reumatismale şi o foarte mică parte sunt ape minerale acidulate sărate, care nu se găsesc în altă parte decât în Subcarpaţii României.
Reporter: Covasna şi Harghita au izvoare, dar şi mofete, fenomene post-vulcanice puse gratuit la dispoziţia turiştilor şi definite lejer sau foarte serios…
Zoltan Kiss Gyorgy: Mofeta  este LTNV – Long Term Natural Viagra.
- -: Noi avem foarte, foarte multe şi cele mai mari zăcăminte de sulf, gaze mofetice, cea mai mare grotă de sulf din Europa. E coadă. E gratis. Vin din toate colţurile lumii şi se tratează aici.
Reporter: În Covasna şi Harghita am aflat o mie de lucruri noi.
Mă lăsaţi doar să pun degetul să gust şi eu?
- -: Da, cum să nu.
- -: Puteţi să beţi din ea, că e foarte bună pentru sănătate.
- -: Cam sărată, aşa…
- -: Să vedeţi că omul /…/ deja de la 7 dimineaţa e aici după apă. Zece litri, cinci, şase litri, cât reuşim… Serviţi?
Reporter: Să miros. Miroase aşa ca…
- -: Parcă are petrol in ea…
- -: Nu vă balonaţi, face bine la ficat, face bine la…
Reporter: Şi oamenii, în loc să meargă după medicamente la farmacie vin aici la izvor?
- -: Da. Unii au fost programaţi la operaţie şi au zis că au revenit de la asta…
- -: Ulcer, ulcer la stomac.
- -: Beţi din ea, că vreau să gust şi eu.
Reporter: Vă rog. Ape minerale cu care-şi spală cizmele, dar cu care îşi rezolvă şi durerile de cap.
Zoltan Kiss Gyorgy: Apele minerale din zona noastră sunt foarte bogate în litiu. Se pot folosi în tratamentul bolilor psihice. În loc de pastile, /…/ poţi să faci şi cură internă; ori de câte ori ai stomacul gol, repede un pahar, înghiţit încet, încet.
Reporter: Dar oare nu găsim aceeaşi apă şi în raftul magazinelor?
- -: Dar cea care se face în fabrică, nu e ca cea care vine din pământ, ştiţi? La fabrică bagă apă să fie tare. Dar cel mai bun e ăsta care vine din pământ.
Zoltan Kiss Gyorgy: /…/dar pot să spun că eticheta nu poate să oglindească întotdeauna calitatea apei. Ştiţi de ce? Pentru că fiecare izvor de apă minerală este o individualitate.
Reporter: Binecuvântarea acestor zone merge până într-acolo încât în localitatea Vâlcele, odinioară regină a turismului balnear, cu prinţi şi boieri, cazinouri şi legende, dar şi oameni săraci, scutiţi de taxa de cură…
Zoltan Kiss Gyorgy: Rivaliza cu Carlsbad din Cehoslovacia şi cu staţiunile din Franţa şi Belgia.
Reporter: La Vâlcele, spuneam, se îmbuteliază manual singura apă minerală medicinală din România, printre cele mai bune din lume. E cea mai bogată în magneziu din Europa.
Zoltan Kiss Gyorgy: Singura apă care se îmbutelizează cu bioxid de carbon natural.
Reporter: Aşa că am bătut şi noi la poarta fabricii.
Silviu Manole: Apele minerale medicinale înseamnă topul apelor minerale, deci o apă atât de mineralizată, încât determină efecte terapeutice clare, nu îndoielnice.
Reporter: Silviu Manole ştie ce bogăţie are sub picioare.
Silviu Manole: În 2007, când a fost uraganul în Germania, deci la câtă distanţă, noi am simţit în variaţiile sursei. Câteva zile n-am putut îmbutelia atunci. Cât de puţin ştim noi de ce înseamnă o sursă de apă minerală.
Reporter: Aşa că un drum al apelor minerale, care va trece prin Vâlcele, poate scoate la lumină o perlă a turismului balneoclimateric românesc.
Dumneavoastră sunteţi de aici, din Vâlcele?
- -: Nu, nu.
Reporter: Dar de unde sunteţi?
- -: Din Sînpetru.
Reporter: Dar de ce veniţi să luaţi apa asta minerală?
- -: Fiincă-s bune, foarte bune. E naturală, vine din pământ. Înainte veneam cu bicicleta.
Zoltan Kiss Gyorgy: Este o mare bogăţie care se iroseşte. Şi probabil că încă suntem foarte bogaţi de ne permitem s-o aruncăm aşa.
- -: Ne simţim bine după ce folosim apa aceasta. Zece, cincisprezece, douăzeci de litri.
Reporter: România ar putea avea soluţii medicale pentru toţi europenii.
- -: Dacă Europa Occidentală a venit şi şi-a făcut costumele şi hainele şi confecţiile în România şi am devenit la un moment dat croitorii Europei, România poate să devină medicul de medicină naturistă, dacă vreţi, al Europei.
- -: Noi spălăm picioare în apă minerală. Ne scăldăm în apă minerală. Când spun în străinătate, zic că nu-i adevărat. Şi curge, curge în şanţ. Asta e.
Reporter: Sunt jumătate din izvoarele de apă minerală ale Uniunii Europene, aur şi viaţă, în România, în Covasna şi Harghita.
- – : Sunt patru elemente: soarele, pământul, apa şi aerul.
Reporter: Ce reprezintă astea patru elemente?
- -: Fără soare nu trăieşte nimeni. Dacă din pământ nu scoatem cartofii şi mâncare, murim de foame. Fără apă, nu trăim. Fără aer, nu trăim.
Realizator: Reportaj special “Covasna şi Harghita. Viaţă din inima izvoarelor naturale”. În timpul vizitei la Covasna ministrul turismului a făcut o promisiune: turismul va renaşte prin acest drum al apelor minerale. În scurt timp aflăm de la responsabili ce se poate face concret pentru dezvoltarea zonei.