Radio România Actualităţi îţi arată ce asculţi !

un reportaj de Cristina Moise

Audio clip: Adobe Flash Player (cel putin versiunea 9) este necesara pentru a asculta acest fisier. Descarca cea mai noua versiune aici. De asemenea, trebuie ca JavaScript sa fie functional in acest browser.

VEZI FOTOGRAFIILE

Nas sau fler de jurnalist ori mai bine simtire la unison cu evenimentele i s-ar spune tentatiei mele de a lua la pas statiunea Sarata Monteoru intr-un nou popas Reporter Special intr-un moment in care statiunea implineste 114 ani de existenta. Pe 1 iulie intra pe Radio Romania Actualitati edtia speciala si tot atunci e si statiunea in sarbatoare – pe hartie pentru ca practic nu-s pregatiti oamenii cu pensiuni si autoritatile care trag sforile.

Un popas mai economic, ca de, e vara si e mai greu cu actele si deplasarea pe distante mari ! Parca nu e pentru toti vara …

Dupa cateva paraituri serioase sub capota imi iau prietena, pe Luminita, Dacia mea celebra care a batut deja partea asta de Romanie ! Daca mi-o scot sefii la pensie, sper macar bicicleta sa-mi dea. Dar jur ca nu am mers niciodata pe asa ceva !

Astea sunt micile neajunsuri ale reporterului care arunca privirea in termomentru si vede la ora 8 deja 23 de grade C.

E prima zi de documentare, 21 iunie. Ajung la Sarata Monteoru printre stropi puternici de ploaie. Numai bine de stat la o cafea. Gasesc insa pe marginea strandului suficient de multi oameni ca sa-mi fac de treaba. Aflu primele informatii.

La mare, la soare. Cam asa e.

Ploaia ma trimite inapoi acasa.

Imi iau inima in dinti si pornesc inaintea tremometrului. La opt fara multe minute il sun pe presedintele Consiliului Judetean Buzau, Victor Mocanu. Din fata institutiei. Urc si aflu ca o asociatie, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, alcatuita dintr-un consiliu judetean bogat, o primarie a orasului Buzau aproape indiferenta la proiect si un consiliu local al comunei Merei bazat pe cele doua institutii de mai inainte, dar si pe ideea ca statiunea Sarata Monteoru e in curtea lui, asociatie spuneam s-a luat de treaba si facut un prim parc de joaca in care vin copiii turistilor, dar mai ales cei din satele comunei Merei. Domnul Mocanu e de admirat intr-un fel : stie ca nu ma poate duce cu presul si imi spune sincer : facem deocamdata un turism de week-end la Sarata. La iesire din biroul presedintelui o caut pe Elena Udrea de Buzau, nu ca doamna asta nu ar fi din zona, ci pe sefa turismului buzoian, Simona Boian. In 10 secunde aveam sa vad ca primul gand nu a fost fals, chiar urma exemplul ministrului : rochie decoltata, unghii rosii, pantofi rosii cu toc inalt, multe bijuterii din aur si mult machiaj. De aici se naste turismul buzoian ! Simona e pusa insa pe treaba si vestimentatia nu face decat sa-i distraga pe cei rau-intentionati. Imi vorbeste deschis despre cate a vazut in judet si cate din ele ar fi de exportat in tara si strainatate. Ascultatorii RRA stiu bine ca asa este, le-am spus in ultimii cinci ani aproape saptamanal.

Simona se ofera sa fie ajutor de nadejde in descoperirea oamenilor zonei Sarata Monteoru. Plec din biroul ei cochet cu un singur gand : facem treaba !

Revin in Luminita mea cea incinsa peste masura si caut aleea spre Muzeul Judetean – cel mai bogat loc al Buzaului. Domnisoara director Doina Ciobanu e un tezaur ea insasi. Ma lasa cu gura cascata prêt de un sfert de ceas cu povesti despre cetati, situri arheologice si valori pe are nici nu banuiam ca le are Buzaul. Sarata Monteoru are potentialul unei galerii care sa devina muzeu, adica situl de aici ar ptea fi amenajat intr-un inedit muzeu in galerie. Autoritatile stiu si probabil ca o vor asculta. Incepe sa devina atat de interesanta povestea Saratei Monteoru cu 14 izvoare cu apa sarata buna pentru afectiuni reumatismale inflamatorii – poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoetica, afectiuni reumatismale degenerative – artroze, coxartroze, spondiloze, gonartroze, radiculopatii, tulburari de statica ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare, afectiuni ale tesuturilor moi, afectiuni ortopedico-traumatice, neurologice periferice, neurologice centrale si nevroza astenica, boli profesionale. Aici este si renumele statiunii destinata boierilor, lumii boeme a Bucurestiului, artistilor si celebritatilor vremurilor, mai apoi, in perioada comunista mai ales oamenilor muncii din CAP-uri, apoi a fost folosita ca loc de refugiu greci in timpul Revolutiei coloneilor, in 1970 pentru chilieni si recapatata dupa 1972 ca loc de tratament pentru marea masa.

Toate aceste ultime lucruri mi-au fost spuse atat de frumos de scriitorul-referent al Bibliotecii Judetene Vasile Voiculescu, Viorel Frincu – omul care avea sa-mi devina ghid in lumea creata de boierul Monteoru.

Deja bate bine de ora 13. Dau o fuga in statiune pentru a sta de vorba cu pacientii aflati la tratament.

Incep o noua zi propusa si programata de Simona. La fara un sfert 10 admiram arhitectura taberei si a capelei familiei Monteoru, mai apoi intram intr-un parc nou-nout plin cu verdeata. Restaurantul Cazino al lui Constantin Musceleanu. E chiar fostul cazino al familie Monteoru.

Pe o terasa cocheta, ingrijorati de intalnirea cu presa, apar primii doamna si domnul Marin. Doamna un real giuvaier al tainelor statiunii, iar domnul si el o valoare – a fost sef al minei de petrol din zona.

Se aduna directorul Asociatiei, Constantin Musceleanu, vine si Simona si ceva mai greu Sorin Condrache, directorul hotelului Ceres, aflat in proprietatea Ministerului Muncii si primarul comunei Merei, Ion Fatu.

O discutie greu de condus. Parca intre povesti cusute cu fir boieresc se strecoara si interese economice din prezent. Iar din partea primarului si indolenta primarilor din localitatile cu statiuni care merg pe ideea ca de acolo nu are unde pleca acea comoara si ca de mers o fac altii sa mearga. Si pare sa fie asa pentru ca domnul Fatu se supara ca nu ma intereseaza ca s-a calificat cu Partizan Merei in Liga a treia de fotbal. Felicitari !

Aflu si de probleme : un drum de 5 km plin de hartoape si un parau, Sarata, navalnic la inundatii care ar putea da peste cap afacerile din turism si care indeparteaza deocamdata alti investitori.

Merg cu domnul Condrache in salile de tratament si ma atrage cea de masaj, dar serviciul… Mai totul este nou, turistii multumiti, solicitari peste posibilitatile de cazare.

Ba pensionarii s-au calcat in picioare pana i-a luat ambulanta la coada la bilete la Casa de Pensii.

Cu vorbe si poze trece inca o zi.

O alta imi aduce in fata turistii din a doua baza de tratament. Si inima statiunii de odinioara, cei de la Monteoru SA.

Nici nu conteaza ca familia Vacaroiu detine acest spatiu, dupa cum spun chiar turistii, ci faptul ca oamenii is tare incantati.

Mai vine o zi. Si vin si eu la intalnirea cu Cristina Baleanu, se spune membra a familiei Vacaroiu, insa pentru reportajul meu amanuntul nu e cel mai important, deci nici nu am intrebat. O doamna de fier pentru angajati si mai dura cu autoritatile. Si cam asta le si trebuie ! In prim plan un caine masiv al carui nume l-am uitat si o discutie cu o doamna cu ochelari. Intentionat provocata ca sa-mi dau seama daca ea era au ba.

Asa a fost. Cristina Baleanu nu e nicidecum sperietoare si rau-intentionata cu bunurile statiunii Sarata Monteoru. E foarte deschisa la dialog, deschisa la minte, cum zice bunica mea despre fetele tinere care au idei ale lor si nu ale sotilor, si chiar indragostita de locurile noastre. Din prima nu o prea cred in ce-mi spune despre Sarata Monteoru, insa puse cap la cap informatiile zic la final ca are dreptate ca-si vede de treaba ei, Monteoru SA.

Dupa doua ore de discutii cu Cristina Baleanu, manager ii spun eu, care a afirmat ca vede in Sarata Monteoru o statiune mai puternica decat Valea Prahovei, fac un tur de prezentare cu Iulia, director de vanzari al companiei. O tanara aparent trista, dar extrem de vigilenta. Era doar obosita, aveam sa aflu in cea mai faina cafenea din judetul Buzau, Diva’s Caffe. Un loc cu gust pregatit pentru turistii din aceasta baza de tratament, dar si pentru tinerii din Buzau care vin pana aici pentru o ora de destresare.

Doamne ce lux in camere si ce curatenie !

Mi-am zis ca pensionar as fi mai bine !

Plec de la Monteoru SA cu un zbucium : reportajul trebuie reconstruit.

Asa ca adevarul despre Sarata Monteoru este tinut bine in vreun sertar de fosti sefi ai judetului care in anii 2000 se gandeau ce sa faca in cel mai bogat sat al judetului si printre cele mai instarite din tara.

Unii se mai pronunta in campanii electorale, altii pun osul la treaba si organizeaza aici competitii, insa daca se va inscrie vreodata Buzaul pe harta judetelor cu festivaluri ori sarbatori de rasunet, la Sarata Monteoru, in plina vara ar trebui sa se faca. Pana atunci mai sunt de indepartat orgolii politice !

Poate actualul sef de consiliu judetean va pune punctul pe i pana la capat.

Turistii sunt clar cei care conving autoritatile ca Sarata Monteoru nu va mai da inapoi, ci apa sarata de aici are un drum frumos inainte, cu 5-6000 de turisti pe week-end si batalie pe biletele de tratament. Apa sarata e, specialisti sunt, salba de pensiuni da, mai ramane ca Simona sa promoveze cu adevarat turismul de Buzau. Eu am promis sprijin.