Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

FĂLTICENI

un reportaj de Mihaela Buculei  

Fălticeni – oraş cultural

Oraşul Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională. Un număr mare de personalităţi s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Acest loc, binecuvântat de Dumnezeu,  a dat ţării zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială.
Există o stradă în Fălticeni, cunoscută sub numele de Uliţa Rădăşenilor, care astăzi poartă numele scriitorului Ion Creangă. Această stradă este un adevărat muzeu în aer liber. Despre cei care au trecut pe-aici sau au trăit în una din casele situate pe această stradă, veţi afla din  reportajul “Fălticeni – oraş cultural”.

De cum începi să urci pe Uliţa Rădăşilor, de-o parte şi de alta sunt case care au plăcuţe memoriale, semn că aici au stat, pentru mai mult sau mai puţin timp, oameni de seamă, personalităţi din diverse domenii. Alături de aceste case, cele din jur păstrează şi ele arhitectura vremurilor în care pe-aici au trecut Creangă sau Sadoveanu. Un bun reper în realizarea reportajului mi-a fost cartea scriitorului fălticenean Geo Nichita, al cărei titlu este “Însemnări fălticenene”.
Am început să urc Uliţa Rădăşenilor, pe care trebuie să recunosc, o urc măcar de două ori pe an, primăvara şi toamna, atunci când are un aspect aparte.

Prima casă care îţi atrage privirea este cea  în care s-a născut Angela Lefterescu, prima femeie comandant de navă din marina română. Înaintând puţin, ajungi la casa fraţilor Ştefan şi Gheorghe Şoldănescu, primul dintre aceştia i-a fost profesor de desen lui Mihail Sadoveanu la Fălticeni şi lui Nicolae Iorga la Iaşi. La doar câteva case distanţă, se află locul în care s-a născut actorul Jules Cazaban, artist al poporului. Urcând, o altă plăcuţă memorială îţi atrage privirea şi afli că o altă personalitate avea să locuiască în una din casele de pe Uliţa Rădăşenilor, este vorba de Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din ţară.

Ceva mai sus  a locuit Vasile Grigorescu, profesorul lui Ion Creangă la Şcoala de catiheţi. Pe-aici am aflat, tot din cartea lui Geo Nichita,  că a păşit şi Mihai Eminescu în vremea în care la Fălticeni a locuit academicianul T. V. Ştefanelli, cel care a fost coleg şi prieten cu marele poet.
Pe-aceeaşi stradă, urcând, am ajuns la casa în care a stat în gazdă Mihail Sadoveanu, pe vremea când era elev la gimnaziul Alecu Donici, (actualul Colegiu Naţional Nicu Gane).

Punctul final al călătoriei mele pentru realizarea reportajului  a fost “Casa din deal”, cum numea Mihail Sadoveanu  locuinţa în care a stat acesta timp de nouă ani şi care a fost construită după planul făcut chiar de el, de scriitor. Aici l-am găsit pe profesorul Dan Baldazar care mi-a spus şi de această dată câteva vorbe de suflet despre Sadoveanu.  Vă invit să  vizitaţi această casă şi să retrăiţi momentele copilăriei în care aţi citit Dumbrava minunată sau Nada Florilor. Trebuie să vă spun că aceste două locuri pe care sriitorul le evocă în operele sale există şi pot fi vizitate, cu condiţia de a ajunge la Fălticeni.

M-am încărcat de spiritualitate şi m-am “îmbătat” de parfumul zambilelor din curţile caselor de pe Uliţa Rădăşenilor,  aşa că am coborât încet spre centrul oraşului, dar nu înainte de a sta de vorbă cu câţiva localnici care s-au arătat mândri şi pentru simplul fapt că locuiesc în această zonă. Pentru a extinde noţiunea de oraş cultural, plecând de la această stradă care se caracterizează printr-o densitate mare de case memoriale şi locuri istorice, trebuie spus că la Fălticeni există patru muzee. Este vorba de Muzeul de Artă “Ion Irimescu”, care adăposteşte cea mai mare colecţie de autor din ţară, apoi Muzeul Apelor “Mihai Băcescu”, care se constituie într-o veritabilă lecţie de instrucţie şi educaţie, de pelerinaj în lumea mediului acvatic, Galeria Oamenilor de Seamă (fosta casă a familie Lovinescu) şi Casa Sadoveanu de pe Uliţa Rădăşenilor.

Pentru a-mi păstra starea de bucurie că sunt fălticeneancă şi pentru a-mi mulţumi că am avut ideea de a mai păşi  încă o dată pe urmele marilor oameni de cultură ai urbei de pe Şomuz, am făcut un popas la Primăria din localitate, pentru a afla mai exact ce se întâmplă cu  valorile culturale ale Fălticeniului. Aici l-am găsit pe primarul Vasile Tofan, care printre altele mi-a dat de înţeles că “mândria de a fi fălticenean trebuie dublată de preocuparea de a conserva ceea ce ne-au lăsat înaintaşii noştri”. Două din cele patru muzeee sunt în lucrări de reabilitare (Galeria Oamenilor de Seamă şi Muzeul de Artă Ion Irimescu), Muzeul Apelor a fost reabilitat cu puţin timp în urmă, iar în viitorul apropiat va intra în astfel de lucrări şi Casa Sadoveanu. Pentru toate acestea trebuie însă bani.

Edilul şef a mai dat de înţeles că fără o susţinere economică, prin care să se producă bani, componenta culturală ar avea de suferi. E drept că din punct de vedere economic Fălticeniul nu stă bine, pentru că după anii 90, industria a decăzut. Ce este important, este faptul că locuitorii acestui oraş şi cei care conduc destinele lui, sunt conştienţi de marea zestre culturală pe care au moştenit-o şi că împreună încearcă să o transmită la rândul lor urmaşilor.

Dacă din reportajul pe care-l veţi asculta nu aţi reuşit să vă creaţi o imagine a Uliţei Rădăşenilor,  vă invit la Fălticeni, pentru a păşi pe urmele celor despre care am pomenit pe scurt, în materialul meu.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Get Widget
un proiect multimedia marca Radio România Actualități