Galați

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

un reportaj de Maria Măndiță

Lecţia apelor, după cinci luni

Sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie a reprezentat, pentru Galaţi, un moment de mare cumpănă. Totul a început într-o zi de marţi, pe 29 iunie, de Sf. Petru. Nivelul Dunării măsura 652 de cm, Siretul, 668 cm, iar Prutul, 424 cm. Autorităţile locale au intrat în stare de alertă, supraveghind, timp de aproape o lună, fără încetare, nivelurile fluviului şi râurilor, dar lşi rezistenţa digurile de protecţie. O parte din atenţia autorităţilor a fost îndreptată către comuna gălăţeană Şendreni, unde sute de case erau în pericol de inundaţie. Digul de apărare de la Siret a fost supraînălţat, fără încetare, de forţe MApN, MAI şi voluntari, astfel încât apele râului să nu depăşească coronamentul şi să inunde terenurile, după care apa putea intra în casele oamenilor.

Comuna Şendreni a fost pe jumătate izolată de Galaţi, căci Siretul a inundat DN 2 B, între localităţile Şendreni şi Movileni. Timp de zece zile, drumul a fost blocat de apă, accesul făcându-se pe aici doar cu autocamioanele militare.  Acum, la cinci luni de la inundaţii, circulaţia se desfăşoară fără probleme. . O altă schimbare în bine: digul de apărare de la Şendreni se află acum în lucrări de consolidare şi supraînălţare, astfel încât, pe viitor, să nu se mai repete povestea din vară. Pentru aceste lucrări, Guvernul a alocat suma de şapte milioane de lei. Şi totuşi, primarul comunei Şendreni, Paul Cristea, spune că dacă Guvernul nu va aloca fonduri şi pentru consolidarea malului din satul Şerbeştii Vechi, acolo unde Siretul a rupt din malul de apărare, la o viitoare creştere de nivel, circa 250 de case din zonă ar putea fi inundate.

* Barboşi

Cartierul Barboşi este un cartier al municipiului Galaţi, gândit, iniţial, ca o zonă de locuinţe pentru foştii angajaţi CFR. Pe parcursul anilor, cartierul s-a extins, construindu-se locuinţe dar şi case de vacanţă, chiar pe malul Siretului, în zonă inundabilă. Chiar dacă nu au autorizaţie de construcţie, din cauza sărăciei însă, de ani de zile, şi-au încropit locuinţe cei mai necăjiţi dintre gălăţeni. Anul acesta, când Siretul a crescut peste măsură, şi nu putea deversa cantitatea imensă de apă, în Dunăre, căci şi nivelul fluviului era crescut, apa a inundat zeci de gospodării şi case din cartierul Barboşi, lăsând în urmă maluri de nisip (FOTO: casebarbosi3, VIDEO: siretbarbosinov, siretbarbosinov1). Proprietarii caselor de vacanţă, de pe mal, nu au nici pretenţii de despăgubiri, căci ştiu că respectivele imobile nu au autorizaţie de construcţie. Din păcate însă, apa nu a făcut discriminare şi a intrat şi în casele de vacanţă ale bogaţilor şi casele necăjiţilor…  Mărturie a inundaţiilor din vară sunt şi pereţii caselor, care păstrează semnele apelor, dar şi sacii, umpluţi cu nisip, de primărie, folosiţi în vară, pentru a ţine în loc apele.

* Faleza Dunării

Faleza Dunării de la Galaţi, în perioada 29 iunie-11 iulie, s-a transformat într-un adevărat loc de pelerinaj. Oamenii veneau, zilnic, pentru a vedea cu cât au mai crescut apele Dunării, cum s-au inundat terasele de pe Faleza Inferioară, ori cum lucrează militarii, pompierii, jandarmii şi voluntarii la ridicarea digului de protecţie în faţa Dunării. Pe data de 4 iulie, are loc şedinţa comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă, în urma căruia ministrul Vasile Blaga dă verdictul: în 36 de ore se va construi un dig de protecţie al Galaţiului, pe o lungime de 4,5 km şi o înălţime de 1,5 metri. Timp de 36 de ore – dar şi mult după – s-a lucrat la foc automat la construcţia digului. Sutele de forţe MApN, MAI şi voluntari au lucrat, fără încetare, la supraînălţarea digului de beton, cu saci umpluţi cu nisip. Lucrătorii au fost susţinuţi şi de societatea civilă: Arhiepiscopia Dunării de Jos a împărţit pachete cu mâncare, masa fiind asigurată şi de Primăria Galaţi. Din partea statelor Belgia şi Austria, Galaţiul a primit o donaţie de utilaje, constând în motopompe de mare presiune şi staţii mobile de filtrare a apei potabile. În plus, de-a lungul Dunării, s-a montat şi un hidrobaraj, iar pentru ca Galaţiul să nu fie inundat, s-a mai luat o măsură de precauţie: montarea unui dig experimental, asemănător celui de la Şendreni. Fotografii de atunci puteţi vedea, datorită celor făcute de fotoreporterii ziarului local Viaţa Liberă. Imaginile care reflectă munca depusă, în acele momente, le puteţi urmări, datorită înregistrărilor video făcute de corespondentul TVR la Galaţi, Elena Fătu.

Astăzi, Faleza Dunării este liniştită. Faleza inferioară, cea care a stat, sub apă, în vară, aproape o lună, acum a revenit locul de promenadă al gălăţenilor, iar terasele de aici, care erau inundate în iulie, sunt acum funcţionabile. În plus, pe kilometri întregi, între Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi şi până la sediul Vămii, acolo unde, în vară, se întindeau digurile de protecţie nu mai este nimic: nici saci umpluţi cu nisip, nici pompe de apă, nici jandarmi sau pompieri alarmaţi…

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Get Widget
un proiect multimedia marca Radio România Actualități