Proiectul Reporter Special se întoarce în această vară cu o nouă incursiune în căutarea României de la firul ierbii. După un periplu prin orașele mici, dar cu probleme mari, încercăm să aflăm cum se vede România din satele uitate de lume, din locurile în care politicienii ajung doar în campania electorală, din comunitățile izolate sau dimpotrivă, din cele cu mai mult noroc, în încercarea de a compune, la final, într-un puzzle cât mai realist, imaginea României de astăzi.

Oamenii cu care stăm de vorbă nu dezbat probleme generale, ci ne spun despre viața lor așa cum e ea. Nu tragem pe nimeni de mânecă, nu cerem soluții, ci doar vrem să le facem auzite vocile. Într-o agendă a zile dominată de mondenități, obscenități sau veșnice scandaluri politice, încercăm să aducem în actualitate și viața oamenilor din comunitățile risipite de-a lungul și de-a latul țării.

După cele trei reportaje care v-au prezentat oamenii Dunării de la Baziaș, pădurenii din Valea Cerului și muntenii din Chiojdu, ținutul oamenilor de piatră, ultimul reportaj din această serie aduce în atenție mulțimea neștiută de truditori care face ca tarabele de zarzavaturi din piețe să fie întotdeauna pline.

Îmboldit de caniculă, Ștefan Daraban a vrut să afle cum se descurcă micii producători, care trăiesc din ceea ce reușeșc să vândă în fiecare zi, după ce îndură căldura și soarele la muncile cîmpului.

Ascultați miercuri, 20 iulie, de la 17:10,  reportajul difuzat în Obiectiv, România ca să aflați adevăratul motiv pentru care s-au ieftinit legumele și cât trebuie să muncească un producător pentru recolta adusă la piață.

• MOLDOVA [jurnal de reporter, fotografii]

• CHIOJDU [jurnal de reporter, fotografii, video]

• CERU BĂCĂINȚI [jurnal de reporter, fotografii, video]

• BAZIAȘ [jurnal de reporter, fotografii, video]

Reporter Special ajunge în oraşele mici!

Parafrazând titlul nuvelei lui Geo Bogza, care în 1938 a lansat reportajul literar românesc, stând „175 de minute la Mizil”, corespondenţii RRA vor încerca să radiografieze viaţa orăşelelor din România.

De fiecare dată, jurnaliştii vor juca câte un rol: locuitor al urbei, cetăţean care alege să se mute în acel oraş mic, turist în căutarea locurilor inedite – toate povestite la persoana întâi.

Reportajele radio sunt difuzate în fiecare marţi şi joi la ora 17 şi 10 minute.

Marți, 7 iunie, vorbim despre orașul sălăjean Jibou, unic în România datorită Grădinii Botanice de aici, care găzduiește sute de mii de specii de plante exotice, din toate colțurile lumii, dar și animale sălbatice și specii rare de pești.

În plus, în Jibou se află și un imens castel care i-a aparținut baronului Weselenyi, grajdul castelului urmând să fie reabilitat de către Alteța Sa Regală, Prințul Charles al Marii Britanii. Tot aici se află și cel mai important nod feroviar din nordul României, dar și locul unde se află (pe un amplasament strict secret) un important depozit de alimente și materiale de construcții necesare în timp de război sau calamități naturale.

Ne invită la Jibou corespondentul nostru, Adrian Lungu.

• JIBOU [jurnal de reporter, fotografii]

• BĂBENI [jurnal de reporter, fotografii]

• ȘIMLEU SILVANIEI [jurnal de reporter]

• TÂRGU FRUMOS [jurnal de reporter, fotografii]

• GHERLA [jurnal de reporter, fotografii]

• HUȘI [jurnal de reporter, fotografii]

• ISACCEA [jurnal de reporter, fotografii, video]

• FĂLTICENI [jurnal de reporter, fotografii]

• BOCȘA [jurnal de reporter, fotografii]

• POGOANELE [jurnal de reporter]

• AIUD [jurnal de reporter, fotografii]

• ZLATNA [jurnal de reporter, fotografii]

• PECICA [jurnal de reporter, fotografii, video]

• PETRILA [jurnal de reporter, fotografii]

• MIZIL [jurnal de reporter, fotografii]

Proiectul Reporter Special revine la Radio România Actualităţi cu o nouă serie de documentare, sub genericul „În căutarea şansei”.

Primul reportaj, realizat de Ioan Suciu, i-a adus în atenţie pe cei care au ales să trăiască în estul Ungariei – să lucreze sau să facă afaceri acolo, să-şi cumpere case, să se relaxeze, să-şi ducă copii la şcoli şi să aibă grijă de sănătatea lor în ţara vecină.

Uniunea Europeană nu mai are de mult graniţe aici – spun cei care-şi caută şansa în estul Ungariei, convinşi că barierele culturale şi de identitate nu mai stau în calea unui nou început al vieţii lor.

Al doilea reportaj al seriei prezintă românii din Republica Moldova, aflați acasă și de o parte, și cealaltă a Prutului.

Ideea de migraţie, de la est la vest, pentru cei ce vin de dincolo, are nu doar conotaţii cu valoare sentimentală, ci şi profesională.

România este patria tuturor celor ce simt româneşte iar documentarul  realizat de Ștefan Daraban oferă răspunsuri la multele întrebări care frământă ; frînturi de viaţă, sentimente ce înnobilează, dorinţe împlinite – toate recompun universul migraţiei de la est la vest, pe cele două maluri ale Prutului.

Puteți asculta cele două reportaje însoțite de multimedia accesând linkurile de mai jos.

• MOLDOVA [jurnal de reporter, fotografii]

• UNGARIA [jurnal de reporter, fotografii, video]

PĂMÂNTUL CARE SE SCUFUNDĂ.

Exploatările de sare – binecuvântare și povară

Un crater a apărut din senin în centrul unui oraş, înghiţând cu totul un supermarket – este ştirea care a ţinut capul de afiş al actualităţii la sfârşitul lui 2010 şi la care cu toţii am ciulit urechile şi am deschis mari ochii.

Ocna Mureş – căci despre acest oraş este vorba – se scufundă încetul cu încetul. Sarea, care a fost timp de două mii de ani o binecuvântare pentru această comunitate, s-a transformat în povară, după ce galeriile de mină care străbat stratul de sare de sub localitate au fost inundate de apă. Aceasta dizolvă puţin câte puţin stratul de sare, apoi pământul de deasupra se prăbuşeşte sub propria sa greutate.

Cratere similare au apărut în ultimii ani şi la Ocnele Mari. Sarea s-a exploatat în zonă încă din antichitate, însă localnicii nu s-au gândit niciodată la consecinţele acestui proces profitabil din punct de vedere economic. S-au bucurat că sute de turişti veneau să se trateze cu apa sărată din staţiune, însă nu ar fi crezut niciodată că această bucurie s-ar putea transforma, în doar câţiva ani, într-o mare tristeţe şi disperare.

Exploatări de sare mai sunt în România, însă din fericire pământul nu şi-a cerut tributul. Încă. Au fost evaluate riscurile, s-au luat măsuri de siguranţă, nu s-au dat autorizaţii de construcţie. Dar nimeni, absolut nimeni, nu poate garanta că mai devreme sau mai târziu nu vor apărea cretere precum cele de la Ocna Mureş sau Ocnele Mari.

De aceea, „Reporter Special” a realizat documentare şi la Slănic Prahova, Tg. Ocna, Cacica şi Ocna Dej. Cum este să trăieşti în nesiguranţă, pe o crustă subţire de sare, ce spun specialiştii despre riscurile de a locui într-o astfel de zonă, ce se poate face şi cum sunt pregătite autorităţile să intervină în cazul surpării terenului – sunt întrebări la care corespondenţii Radio România Actualităţi vor încerca să răspundă prin documentarele Campaniei “Pământul care se scufundă. Exploatarea sării – binecuvântare şi povară”.

• OCNA DEJ [jurnal de reporter, fotografii, video]

• SLĂNIC-PRAHOVA [jurnal de reporter, fotografii]

• CACICA [jurnal de reporter, fotografii]

• TÂRGU OCNA [jurnal de reporter, fotografii]

• OCNELE MARI [jurnal de reporter, fotografii, video]

• OCNA MUREȘ [jurnal de reporter, fotografii, video]

La cinci luni de la inundațiile din iulie, mulți dintre sinistrați locuiesc încă la rude sau în taberele de sinistrați. În Botoșani, de exemplu, nicio casă din cele 490 care trebuiau refăcute din temelii nu a fost finalizată, din cauza lipsei materialului lemnos necesar. Mai mult, pe fondul crizei economice și financiare, firmele lucrează pe datorii, în timp ce beneficiarii caselor nu se implică prea mult în refacerea locuințelor.

În Suceava, solidaritatea, dorinţa de a avea un cămin dar şi puterea de a o lua de la capăt au făcut ca, după ce furia apelor a afectat două treimi din localităţile județului, lucrurile să o ia pe un făgaş normal, iar în Neamț, Bacău, Brăila, Galați și Tulcea oamenii se gîndesc deja la posibile soluții pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.

Pentru a înţelege care sunt greutăţile reconstrucţiei şi de ce oamenii şi autorităţile NU învaţă an de an din lecţia pe care furia apelor ne-o dă,  Radio România Actualități vă propune,  prin proiectul „Reporter Special”, susținut de partenerul nostru, Viasat Nature, campania „În urma apelor – cinci luni de la inundaţii”.

• GALAȚI [jurnal de reporter, fotografii, video]

• BACĂU [jurnal de reporter, fotografii]

• NEAMȚ [jurnal de reporter, fotografii, video]

• SUCEAVA [jurnal de reporter, fotografii]

• BOTOȘANI [jurnal de reporter, fotografii, video]

• GALAŢI [jurnal de reporter, fotografii, video]

• ŞENDRENI [jurnal de reporter, fotografii]

• SCHINENI [jurnal de reporter, video]

• BACĂU [jurnal de reporter, fotografii]

• NEAMŢ [jurnal de reporter, fotografii]

• PĂTRĂUŢI [jurnal de reporter, fotografii]

• DOROHOI [jurnal de reporter, fotografii, video]

Spre zecile de localităţi calamitate din nord-estul ţării îşi îndreaptă privirea, în aceste zile, o ţară întreagă. Într-acolo am pornit şi noi, pentru a vedea la faţa locului – şi pentru a vă arăta şi vouă – cum fac faţă românii în faţa acestor tragedii, care au marcat atât de multe comunităţi.

Campania „În urma apelor. Pe Siret, la vale”, susţinută de Radio România Actualităţi prin proiectul „Reporter Special”, îşi propune să surprindă eforturile de reconstrucţie după inundaţii.

Apele revărsate au adus durere pentru zeci de mii de români, dar viaţa trebuie să meargă mai departe. E nevoie de mobilizare, de solidaritate, de omenie. Şi poate, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, vom învăţa ceva din lecţia pe care apa ne-o dă aproape în fiecare an şi pe care ne încăpăţânăm să nu o luăm în seamă.

Aşa cum v-am obişnuit, pe acest site veţi găsi fotografii şi imagini care să completeze reportajele difuzate la Radio România, dar şi jurnalele noastre, care vă vor spune povestea din spatele poveştilor auzite. De asemenea, vom fi activi şi pe siteul România Actualităţi, unde avem la dispoziţie o secţiune dedicată acestor evenimente.

Ne puteţi însoţi în campania noastră, dacă ne scrieţi sugestiile şi comentariile voastre, ori poate aveţi să le transmiteţi ceva oamenilor atât de greu încercaţi de furia apelor. Vă aşteptăm să vă alăturaţi reporterilor noştri !

_____________________________________________________________________